Da! De foarte mult timp îmi doream să sar cu parașuta. Taaare! Dar (se pare) mi-a lipsit încrederea, sau nebunia, sau îndrăzneala, de vreme ce-am amânat evenimentul ani la rând. Și nu-mi pot reproșa c-am stat cu ”dorința” asta în sân. Am înterprins acțiuni concrete pentru a mă apropia de realizarea ei (m-am documentat amănunțit, am urmat si un curs de zbor la Aeroclubul României), însă… tocmai în America i-a venit împlinirea.
Joi, 14 septembrie 2017, n-am mai vrut să stau pe gânduri. M-am trezit, am mers la aerodrom și I did it!
Totul a fost spontan. Aveam zi liberă, iar vremea era prea frumoasă ca să stau în casă. Am rugat un prieten să mă ducă la aerodrom (SkyDive OC) și aia a fost.
Nu știam mare chestie despre SkyDive OC, în afară de adresă, program și că mi-a lăsat în viață câțiva prieteni mai curajoși decât mine. Aaa, și mai știam că oferă reducere pentru studenții J1 din America în weekdays.
Am ajuns la destinație bucuros că îndeplinesc toate condițiile ofertei. Trag de ușa biroului: închis. Hopa! Ghinion sau provocare?! Am sunat la numărul de pe ușă și în câteva minute mi-au deschis. Programările începeau de la ora 11 AM. De fapt, a fost noroc! M-au luat fără programare și cu mine s-a dat startul salturilor în tandem.
Inițial, am completat un chestionar care îți mai taie din entuziasm (vă imaginați voi de ce, nu?). Apoi ne-am echipat, ne-am familiarizat cu instrucțiunile din timpul saltului și am mers spre avion. Șiiiiii… aici a început adevărata nebunie! Odată dezlipiți de pământ nu mai era cale de întoarcere. SAAARI!!!
Peisaje fantastice. Pe o parte, oceanul albastru și pe cealaltă – multă, multă verdeață. Orașul arăta nemaipomenit înconjurat de ape. Assateague Island părea cât un deget. Wow! Wow! Wow!
Aud comanda pilotului că putem sări, se deschide ușa și, de aici, pur și simplu, nu mai pot continua. Prea multe emoții, entuziasm, plăcere, adrenalină și nu mai găsesc cuvinte să descriu sentimentul.
Maximum de adrenalină e la început, când ești în cădere cu aprox. 200 km/h, iar creierul încă nu-i conștient de ce se întâmplă. Apoi, parcă nu mai vrei să aterizezi. Zborul devine lin și se așterne pace în suflet.
Am rămas tare mulțumit. A fost peste așteptările mele. Recomand tipul acesta de experiență. Îți dă un refresh extraordinar și o bucurie mare de viață.
P.S. Nu am avut niciodată un “Bucket list”, dar acum, capitolul adrenalină 100% este bifat.
M-ai intrigat tare
Mă pui pe roate
S-ar si eu, într-o zi cu soare, spontan.
Interesantă istorie!
O întreagă viață intr-o bucată de zi, cu final fericit! 😀
Do it bro!
O sa-ti placa nespus si o sa mai vrei, iar dupa sa-mi descrii senzatia sa vezi cat de greu se gasesc cuvinte pentru asta :))