Psih. Dr. Lawrence J. Cohen, creator Playful Parenting, a venit în România și ne-a oferit o minunată zi dedicată relației cu copilul nostru. Și mulțumesc din suflet echipei Parenting Academy și Otiliei Mantelers pentru inviația la eveniment. A fost o întâlnire frumoasă, cu multe exerciții, joacă, parteneriate de ascultare. S-a râs cu poftă și s-a aplaudat cu energie de-a lungul întregii zile și, mai cu seamă, la acele scene ce oglindeau situații problematice din casele noastre – scene mici și improvizate, cu actori-voluntari din sală care și-au intrat bine în rol (tras de păr, smucit jucăria din mână, crize de furie etc.) și Lawrence, care găsea soluții pacifiste la tot felul de năzdrăvănii și frustrări.
Pentru că asta face joaca – detensionează situația și duce copilul în zona de cooperare. Și nu c-aș fi eu mereu în acea ”playful mood”, dar nici că mi-am permis să mă fac de râs chiar în dimineața conferinței lui Lawrence despre educația prin joacă! Să vă povestesc… După o noapte cu febră și nas înfundat, îi spun copilului de aproape 3 ani că urmează să-i curăț nasul cu ser fiziologic. La care el a mârâit atât de urât, că-mi venea s-o iau la sănătoasa spre eveniment fix așa cum eram – în pijamale și cu părul vâlvoi. Dar am respirat adânc și mi s-a activat acea ”playful attitude”, astfel că… le-am dat voce mucilor: ”Ha, Robert, mulțumim că nu o lași pe mama ta să ne deranjeze cu apa aceea scârboasă. E foarte bine la tine în năsuc! Iuhuu, ce ne distrăm aici! Bla-bla-bla-bla!” La care copilul – ghiciți ce? – nu doar că începe să râdă, dar își pune singur ser fiziologic în nas. Happy end pentru toată lumea, mai puțin pentru muci! : ))
Să revenim la ”Dr. Lawrence J. Cohen în România”. Au fost informații multe, interesante și utile. Vă las în continuare câteva idei pe care le-am reținut:
🔴 Listening Partnership for Parents! Țineți minte, ascultarea poate face minuni. Listening Partenership este un instrument de ascultare terapeutică, un soi de parteneriat între două persoane care agreează să se asculte reciproc, fără a se întrerupe și fără a-și da sfaturi sau feedback (wow, așa da!). Listening Partenership e despre a gândi cu voce tare, a te elibera de tensiunile emoționale fără a te simți judecat și, în felul acesta, a-ți recăpăta energia și inteligența naturală de a-ți rezolva singur problemele. Avem nevoie de astfel de ”parteneriate” pentru a putea fi părinți mai relaxați și, prin urmare, mai buni.
🔴 Majoritatea problemelor vin din deconectare și, la nivel practic, acestea se rezolvă prin reCONECTARE (luarea în brațe, mângâiere, ascultare, joacă etc.) și nicidecum prin pedepse sau recompense. E 100% dovedit științific – copiii sunt buni și abilitatea lor naturală este să fie iubitori și cooperanți. Tot ce avem de făcut este să găsim în noi dorința de reconectare, pentru că cei mici o au mereu.
🔴 Nevoia de atașament a copilului poate fi aseamănată cu o ceașcă care se golește atunci când micuțul este obosit, îi este foame, se simte singur sau rănit. Ceașca se reumple de către persoana de atașament prin iubire, confort, hrană, ascultare și prețuire. În afară de hrană, mângâiere și contact fizic iubitor, reumplerea ceștii include ascultarea și alinarea copilului atunci când acesta e supărat, dar și joaca și conversațiile atunci când copilul e bucuros.
🔴 Acel ”PLEACĂ!” al copilului înseamnă, de fapt, ”am nevoie de spațiu, dar nu vreau să fiu lăsat singur!” E OK să facem un pas în spate, sau doi – cât e nevoie și, neapărat, să-i spunem: ”Te respect, ai nevoie de spațiu. Însă nu vreau să te las singur cu toată durerea asta. Sunt aici. Și, OK, plec, dar mă întorc în câteva minute să verific cum ești.”
🔴 IMPORTANT! Pentru părinții de 2 sau mai mulți copii – să fim soare pentru copiii noștri, nu arbitri sau judecători. Soarele strălucește peste tot, și peste flori și peste buruieni. Datoria noastră este să-i oferim dragoste și copilului care a greșit (nu doar celui necăjit) și să înțelegem că în spatele unui comportament nedorit este o nevoie neîmplinită sau, poate, o încărcătură emoțională pe care nu reușește să o ducă de unul singur. Fiecare copil vrea să fie văzut, atât. Ei nu au nevoie să știe că sora sau fratele lor a fost pedepsit(ă) pentru o nedreptate care li s-a întâmplat. În definitiv, relația ta cu el este cea care contează și nu cât de tare îl pedepești pe celălalt copil. Și-apoi, e nevoie de TIPM SPECIAL sau timp unul la unul cu fiacare copil în parte. Acest ”timp special” îl ajută pe copil să se simtă mai conectat cu părintele, mai acceptat și valorizat.
🔴 Avem nevoie de EMOȚII, de energia și informația pe care ni le conferă. Fie ele pozitive sau negative, emoțiile nu trebuie blocate sau evitate. Pentru a accepta emoțiile copiilor, trebuie mai întâi să le reglăm pe ale noastre. Copiii învață să-și gestioneze emoțiile urmărindu-ne pe noi, părinții lor. Și e mult mai sănătos să ne vadă că avem emoții puternice (furie, frică, etc.) și să le vorbim în permanență despre cum le facem față (yoga, un pahar cu apă, sunat un prieten etc.). Mesajul pe care trebuie să-l aibă copiii de la noi: emoția poate fi puternică, dar poate fi și gestionată. Noi trebuie să le oglindim emoția, să le arătăm că-i vedem, că-i acceptăm, că le îmbrățișăm trăirile și suntem alături de ei.
🔴 Felul în care le vorbim copiilor noștri devine vocea lor interioară! Așadar, de noi depinde dacă într-o viitoare situație grea își vor spune ”Asta e! Așa-mi trebuie! Nu sunt bun de nimic!” sau ”E o provocare și am să-i fac față!”
🔴 Alternative la țipat, lovit, time-out! În primul rând, Lawrence ne-a asigurat că a liniști emoțiile puternice ale copiilor nu are nimic de-a face cu a încuraja un comportament nedorit. În loc să ne trimitem copilul în altă cameră când greșește sau reacționează urât, mai bine îl invităm la o ”întâlnirea pe canapea” (meeting on the couch) – deoarece cooperarea e mai importantă decât obidiența. Pentru a-l putea influența, avem nevoie de o relație călduroasă cu el.
🔴 The Play Zone: a play for Love, Fun and Healing. Așadar, să ne așezăm pe podea și să ne jucăm cu copiii, pentru că jocul relaxează și vindecă. Copiii sunt experți la joacă, ne putem lăsa cu încredere pe mâna și ideile lor. Daaa, avem voie să ne prostim! Sau, cum spune Larry: ”Lose your dignity & find your child!” Și-apoi, o atitudine jucăușă e mult mai importantă decât un anume joc.
🔴 Dacă avem o problemă care se repetă și ne frustrează (mersul la culcare, îmbrăcatul de dimineață etc.) just bring the problem into the play zone! Prima regulă: ZÂMBEȘTE! (da, e greu în situația asta, dar doar așa putem începe). Apoi, continui cu AM OBSERVAT că (întotdeuna ne certăm la îmbrăcatul de dimineață, de exemplu, și neapărat folosim ”noi”, pentru că e o problemă comună și vina nu e a copilului). Apoi, întrebare: AI OBSERVAT ȘI TU ACEST LUCRU? Apoi, propunere: HAI SĂ NE JUCĂM în legătură cu asta! Și apoi, PAUZĂ (pentru că s-ar putea ca ei – copiii, să aibă o idee de joacă mai bună decât a noastră). Iar întrebare: CINE VREI SĂ FII?
Atenție! Jocul nu va rezolva problema, dar va detensiona atmosfera. Obiectivul jocului este râsul, iar starea de bine duce la cooperare.
🔴 La problema părinților legată de teme, mi-a plăcut mult exemplul lui Lawrence cu ”pauza de frustrare”. Când fata lui devenea furioasă că trebuie să studieze la vioară, el îi valida emoția și, împreună, luau această pauză de frustrare. În loc să strice vioara (căci așa îi venea), luau hârtie, o mototoleau și o aruncau ca și cum ar fi fost vioara. Fata începea să râdă și apoi, absolut natural, se întorcea la învățat. Practic, scăpa de frustrare și putea să-și ducă studiul la bun sfârșit (evident, nu la rang de performanță).
🔴 Copiii nu vor perfecțiune de la noi, iar majoritatea răspunsurilor la diversele situații cu care ne confruntăm le găsim fix unde nu le căutăm – în familie! 🙂
****
La recomandarea Otiliei, acum 6 ani (cred) am cumpărat cartea ”Reţete de jocuri. De ce şi cum să te joci cu copilul tău” de Lawrence J. Cohen. O recomand și eu acum. Găsiți acolo situații diverse și tot felul de abordări jucăușe pentru o relație mai bună cu copilul. Bătaia cu perne face minuni la noi în casă și e metodă preluată din cartea lui Lawrence.
