Acușica se termină și 2017, dar vine în forță 2018 cu noi așteptări, provocări, rezoluții. Și… conform tradiției de final de an, m-am întrebat și eu, ca tot omul, ce-mi doresc de la Noul An?! Firesc ar fi fost să-mi zboare mintea spre vacanțe exotice și realizări profesionale colosale, dar… m-am ales cu lista asta banală:
Să mă uit mai puțin în urmă și mult mai mult – înainte.
Să-mi beau cei 2 l de apă pe zi. Bine, fie! măcar 1,5.
Să-mi aranjez părul, chiar dacă stau în casă.
Să gătesc mai mult și să mănânc mai puțin.
Să mă dau pe față cu cremă în fiecare seară. Fără excepții!
Să fac sport, dacă tot îmi place și-mi iese.
Să citesc mai mult și să vorbesc mai puțin.
Să ”transcriu” pe blog (cel puțin) toate articolele care mi se învârt în cap.
Să râd mai mult și să mă plâng mai puțin.
Să ud florile din casă. Nu-s așa multe. Da’ ce-o fi așa greu?
Să fiu mai blândă cu mine și cu cei apropiați.
Să trăiesc mai mult și să analizez mai puțin.
Să uit până în detaliu ce-a zis ăla sau aia acum o veșnicie de ani, dar să țin minte unde am pus buletinul și de data asta.
Să am curaj pentru lucruri noi.
Să mai și vorbesc cu oamenii la care țin, nu doar să mă gândesc la ei.
Să fiu mai hotărâtă – ”da” sau ”ba” și fără ”nu știu”.
Să învăț să și cer, că’ la dat mă pricep.
Să nu pretind de la alții ceea ce vreau, de fapt, de la mine.
Să mai consult și medicul de familie, nu doar pediatrul. (Ați prins ideea, nu?)
Să accept complimentele și să cred în ele.
Să fiu o mamă cuminte și o soție relaxată!!!
Și multe altele, firești și de zi cu zi.
Și… indiferent de cum ar arăta lista mea, cert e că îi dau dreptate dlui Joseph Campbell când spune că „Trebuie să fim dispuși să renunțăm la viața pe care ne-am planificat-o, pentru a o putea trăi pe cea care ne așteaptă.” 🙂 Și da! sunt sigură că 2018 îmi pune la cale surprize muulte, iar unele atât de frumoase încât chiar nu am cum să mi le imaginez acum.
Cu alte cuvinte, LA MULȚI ANI sănătoși, frumoși, voioși și… să ne fie bine!!!
