Mărțișorul de despre mărțișoare. Punct.
Lifestyle

Mărțișorul e de despre mărțișoare. Punct.

Martie e despre Mărțișor, Mărțișorul – despre mărțișoare, iar mărțișoarele – da! mărțișoarele sunt despre două fire de ață și o bucurie alb-roșu purtată la piept. Dincolo de toată tevatura comercială din ultima perioadă, cu chinezării sau alte chestii mai pompoase, pentru mine mărțișorul rămâne a fi un frumos simbol al primăverii, un talisman mic, o creație simplă realizată de mâna unui artizan, o împletitură de alb și roșu.

De obicei, eu cumpăr mărțișoare de la târgurile handmade organizate în această perioadă sau, și mai bine, le fac singură – cu croșeta. Anul trecut am ”meșteșugărit” o noapte-ntreagă mărțișoare-brățări pentru toate fetițele din clasa lui Nichita. Nici nu vă imaginați ce satisfacție!!!

De-a lungul anilor, m-am mai jucat de-a făcutul mărțișoarelor. Hai să vă și arăt ce-a ieșit.  🙂

Mărțișorul de despre mărțișoare. Punct.

Mărțișorul de despre mărțișoare. Punct.

Mărțișorul de despre mărțișoare. Punct.

Legenda Mărțișorului

Veche de peste 8000 de ani, tradiția mărțișorului este sărbătorită cu entuziasm de românii de pretutindini (Rep. Moldova, partea de Sud şi Nord a Ucrainei), dar şi de vecinii bulgari, într-o formă preluată.

În peisajul folcloric circulă mai multe legende despre Mărţişor. Cea mai răspândită are la bază lupta dintre Rău şi Bine. Legenda spune că Soarele s-a întruchipat într-un bărbat chipeş şi a coborât pe pământ, la o horă din sat. La scurt timp, un dragon l-a răpit dintre oameni şi l-a închis într-o temniţă. Brusc totul a luat o formă sumbră, păsările au încetat să mai cânte, izvoarele să curgă, iar copiii să râdă. Dar iată că un voinic a găsit curajul să-l înfrunte pe dragon.

În decursul a trei anotimpuri: vara, toamna şi iarna, tânărul ajunge la castelul dragonlui unde începe o luptă aprigă cu acesta. După zile întregi de înflacărare, tânărul, rănit şi slăbit de puteri, reuşeşte să doboare dragonul şi să elibereze Soarele. Natura a prins viaţă iar zâmbetele străluceau pe chipul oamenilor. Viteazul însă nu a ajuns să vadă primavara. Sângele său cald topea zăpada, iar ghioceii răsăreau ca semn al venirii primăverii. Când ultimul strop de sânge s-a scurs pe zăpada imaculată, tânărul a murit fericit că a reuşit să redea lumii Soarele.

Din acel moment, tinerii obişnuiesc să împletească doi ciucuraşi: unul alb şi altul roşu, numiţi „mărţişor”, pe care îi dăruiesc persoanelor dragi, mamelor, iubitelor, prietenilor. Roşu reprezintă dragostea faţă de frumos, victoria, iubirea, amintind de sângele tânărului brav care a salvat Soarele. Culoarea albă simbolizează sănătatea şi puritatea, oglindite în gingăşia ghiocelului – floarea care aduce primăvara. Semnificaţia literară a mărţişorului este la fel de sugestivă, un fel de „martie mic” pe care îl purtăm la piept în speranţa unui nou început, unui an îmbelşugat.

Să nu uităm să dăruim mărţişoare, să purtăm mărţişoare şi să ne bucurăm din plin de această tradiţie a noastră, a tuturor românilor, moştenită încă din preistorie. ❤️

1 Comment

  1. frumos ai zis. eu ma bucur sa vad tot mai multe mame care mesteresc martisoare cu copiii lor nu cumparandu le de la tarabele cu chinezarii. la noi a devenit deja traditie sa facem in fiecare an si ma bucur ca baiatul meu de 9 ani nu si a pierdut entuziasmul pentru a face asta.le face cu gandul la fiecare fetita in parte si le a personalizat anul asta, dupa cum le am prezentat si pe blog 🙂
    primavara frumoasa!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *